Publicat în 1 Iunie Ziua Mondială a Copiilor, povești

Copilăria – adevăratul paradis al inocenței

„Copilăria este o lume de miracole și de uimire a creației scăldate în lumină, ieșită din întuneric, nespus de uluitoare, de nouă și proaspătă” (Grigore Vieru).
Copilăria este poate cea mai frumoasă etapă a vieții, de care ne amintim cu drag. Ciudat este faptul că din această perioadă nu avem decât amintiri plăcute, iar Inocenţa şi naivitatea fac din copilărie o lume fericită, înconjurată de bine şi apărată de puritate. Copilăria este cu adevărat paradisul inocenţei, un paradis pe care, odată cu maturizarea îl pierdem ireversibil.
„Orice copil are un nume, / Orice copil are o zi, / Lumina lui aprinsă-n lume / De noapte ne-ar putea păzi. / Orice copil are o țară, / Orice copil are părinți, / Descoperind din vară-n vară / Alt joc al pașilor cuminți. / Orice copil are o cale, / Orice copil are un gând, / Călătorind pe cer la vale / Și printre spini din când în când. / Orice copil are un leagăn, / Orice copil crede-n povești, / Adăpostind o lume-ntreagă-n / Curații ochi copilărești. / Orice copil are o mare / Pe care-și poartă barca lui, /Dar nu se-așteaptă să coboare / La țărmul mării nimănui. / Orice copil culege fluturi, / De dorul unei mângâieri, / Și-ntoarce vremea la-nceputuri / Cu teama de-al rosti pe „ieri”. / Orice copil se poate face / Și floare, și păun, și cerb, / Silabisind cuvântul pace / Pe limba fiecărui herb. / Orice copil are sub gene / Și stropi de rouă și ghețari, / Hrăniți din legile viclene / Din jocul unor oameni mari. (George Tărnea)

Se apropie cu pași rapizi vara și chiar în prima zi 1 iunie sărbătorim Ziua Internațională a Copilului. Ziua copilului a fost menționată pentru prima data la Geneva, la Conferința Mondială pentru Protejarea și Bunăstarea Copiilor în august 1925, la care 54 de reprezentanți din diferite țări au adoptat Declarația pentru Protecția Copilului. După această conferință, multe guverne au întrodus în rândul sărbătorilor ”Ziua Copilului”.
Ziua Copilului este o sărbătoare care ne îndeamnă să ne bucurăm de fiecare zi și clipă a vieții, precum cei mici. Să sărbătorim alături de copii, nepoții, frații și toți cei care ne înconjoară, să ne lăsăm inspirați de bucuria lucrurilor simple, să nu uităm de copilul din noi. Așadar, această zi este un bun prilej pentru a uita de toate grijile, pentru a ne aminti de „cea mai frumoasă iluzie” – copilăria.
Nu există limită de vârstă când vine vorba de a sărbători Ziua Copilului. Oricare dintre noi, copil sau adult, are voie să se simtă copil și chiar este necesar ca măcar o data în an să lăsăm în urmă cotidianul, să zâmbim curat și să simțim că ludicul înflorește în inimile noastre.
1 Iunie, Ziua Internațională a Copilului înseamnă multe bucurii pentru copii: jucării, dulciuri, jocuri și distracții în parcuri, prietenii noi, generozitate, dragoste, inocență, puritate, duioșie, pictură, desene pe asfalt, dansuri, plimbări, filme, urări, felicitări.
În societatea actuală, timpul a devenit o resursă critică, deficitară, atât la muncă, cât și acasă. Douăzeci și patru de ore par să nu mai fie suficiente, iar găsirea unui echilibru între viața personală și cea profesională este o provocare din ce în ce mai mare. Muncim mult și peste program, facem sacrificii pentru ca cei mici să aibă o viață mai bună. Dar de multe ori îi lipsim de ce e mai prețios pentru ei: prezența fizică a părinților lor. De aceea să ne străduim să fim cât mai mult posibil lângă ei pentru a le crea amintiri pentru o viață întreagă. Timpul petrecut împreună le va asigura copiilor un mediu armonios în care să crească și să se dezvolte și le oferă un set de valori și un model demn de urmat pentru când vor fi, la rândul lor, părinți.
Aceste gânduri despre Ziua Copilului, despre copii și adulți, am decis să le discutăm la Centrul Academic Internațional Eminescu cu micuții din grupele pregătitoare nr. 10 și nr. 14 de la Gradinița 40, cu un frumos titlu „Lumea Copilăriei”. Copiii însoțiți și îndrumați de educatoarele Rodica Vorta, Angela Purici-Timotin și Stela Purici și conducătorul musical, domna Svetlana Ohladciuc, care de fiecare data vin cu un program artistic deosebit.
Dealtfel, toți copiii au venit cu ceva interesant și frumos către această zi. Au pregătit mai multe cântece pe versurile lui Vasile Romanciuc, muzică Daria Radu și Mihai Ungureanu, cum ar fi: „Cristina”, „Note muzicale”, „Noapte de iarnă”, „Fără soare nu crești mare” etc. și mai multe poezii, care prezentau și anumite personaje. „Umbreluțele”, Vacanța mare”, „Doi iezi”, „Vara”, „Numărătoarea”, „Omul care cântă”, „Mierea”, „Ieduțul Mihai”, „Degețica”, „Ce vis să-mi aleg”, „Albinuța” și altele. Copiii au recitat frumos, expresiv, creând o atmosferă de bucurie și mare sărbătoare. Poezia „Lumea ta, copilărie” scrisă de V. Romanciuc a fost recitată cu multă emoție și simțire de Nadea „Lumea ta, copilărie, / Cea mai scumpă dintre toate /Are mulți zmei de hârtie / Și creioane colorate. / Lumea ta, copilărie / Cântă, joacă, versuri știe / Soarele o scânteiază / Plai de dor o priveghează. / Cer de pace o-nconjoară, / Glas de păsări, flori de vară/ Brâu de ape cristaline, / Zbor de harnice albine, / Dulcea mea, copilărie”.
Echipa Centrului Eminescu a încercat să le creeze o stare de bine să-I facă să înțeleagă că anume copilăria este cea mai frumoasă perioadă trăită de fiecare om și că dacă vom păstra copilăria mereu cu noi nu vom îmbătrâni nicicând. Și pentru că este perioada cireșelor le-am îndulcit sărbătoarea cu cireșe coapte și dulci, dorindu-le un 1Iunie în care să râdă, să se bucure și să redevină inocenți.
Larisa Arseni, Maestru în artă, bibliotecar.

Reclame
Publicat în CENTRUL ACADEMIC INTENAȚIONAL EMINESCU, povești

„Leru-i ler, florile-s dalbe”

Vin sărbătorile de iarnă. Despre sosirea lor ne vestesc clinchetul clopoțeilor și febra pregătirilor care domină peste. Copiii îi scriu scrisori lui Moș Crăciun, care trebuie să reușească să pregătescă cadouri fiecăruia. În schimb ei pregătesc poezii și cântee despre iarnă și in primul rând colinde, cântece de stea, urături, sorcova, jocuri cu măști: căprița, ursul, căluții, mălăncuța etc.

Scopul și rostul colindelor este de a vesti gazdelor bucuria venirii sărbătorilor și de a-i îndemna să se trezească,  să aprindă luminile, să facă toate rânduielile ce se cuvin. Colindătorii vin cu alai, insistând să trezească gazda prin mesajul colindelor: „Sculați, sculați, boieri mari” sau „Ian sculați voi, ce dormiți”. Colindătorii le cer gazdelor să se trezească pentru a-i auzi pe îngeri „Cum le cântă de frumos / De nașterea lui Hristos.”

La Centrul Academic Internațional Eminescu există deja o tradiie frumoasă, an de an să vină cu un colind pentru Eminescu, toți partenerii, cu care colaborăm, de la cei mai mici la cei mai mari. Îi primim cu drag le vorbim despre semnificația acestor frumoase obiceiuri și tradiții strămoșești, care vin din vremuri străveci, și se perindă de la o generație la alta, și așa va fi mereu. De această dată ne-au venit în ospeție preșcolarii de la Grădinița nr. 40, grupele: „Păpădia”, „Margarete”, „Toporașii”, însoțiți de Vera Diocher, metodista, educatoarele, Lucia Manolachi-Negru, Mariana Macari și conducătorul muzical Svetlana Ohladciuc. Copiii foarte entuziasmați și veseli ne-au prezentat un program frumos de cântece: „Vine, vine iarna”, „Moș Crăciun e numai unul”, „Săniuța”, „Ninge”, „Bradul”, „Colind de Crăciun”. Au fost recitate și poezii: „Iarna”, „Moș Crăciun”, „Iubite Moș Crăciun”, „Te așteptăm Moș Crăciun”, „Săniuța”, „Anul Nou”, „Bradul”, „Dalbe salbe”, etc.

Este foarte important să păstrăm și să valorificăm colindele vechi, aceste nestemate autentice, care reflectă imagini ale vieții de odinioară a străbunilor noștri cu înălțimile lumii lor dumnezeești, viziunea feerică de viață pură și plină de armonie, de bucurie și de magie.

„Lăsați copiii să vină la mine și nu-i opriți.” Această zicere a Domnului ne face să înțelegem grija mare a Lui pentru copiii de pe Pământ. Domnul dorește ca urmașii noștri să meargă pe calea Adevărului, să avem copii înfrățiți cu Credința în Dumnezeu, cu Dragoste pentru tradițiile și obiceiurile noastre străbune. Misiunea întru realizarea acestor obiective ne revine nouă la toți, cei care ne ocupăm direct sau indirect de educația copiilor și tinerilor, apelând la metodele potrivite.

Atmosfera de sărbătoare creată de acești minunați copii ne bucură, ne sensibilizează și ne întărește în credința și speranța spre mai bine.

Le-am mulțumit mult. Fiind gazde bune le-am dat colaci și dulciuri pentru că așa o cere tradiția.

Larisa Arseni, Maestru în artă, bibliotecar.

Această prezentare necesită JavaScript.

Publicat în povești

Daria Radu – o prezență scenică impunătoare

            „Ziua bună se cunoaște de dimineață”, zice un proverb mai vechi, ziua, însă,  mai este și așa cum o fac oamenii. Noi, cei de la Centrul Eminescu ne-am programat o zi frumoasă, minunată chiar, plină de mult soare și lumină, multă muzică vie, cântată cu pasiune de copii, fiindcă acestea sunt ingredientele principale ale unei întâlniri de suflet cum a fost cea de azi. Mă refer la întâlnirea preșcolarilor de la Grădinița nr. 40, însoțiți și îndrumați de Mariana Răzmeriță, educatoarea grupei „Păpădie”, Lucia Mandaleche-Negru și grupa „Margarete”, Vera Diocher, metodista grădiniței, Svetlana Ohladciuc, o îndrăgostită de muzică și copii, conducătorul muziical al grădiniței, Tatiana Nichiforov, mămica unui copil, cu mult îndrăgita compozitoare, dirijor de cor, profesoară și o mare prietenă a copiilor, pentru care compune o muzică minunată și îndrăgită de toți, încadrată în culegeri de cântece pentru copii: „Clopoțelul de argint”, „Cântece de începu”, „Zâmbetul primăverii”, „Hai cu mine clopoțel”, „Romanița cerului”, „Darul lui Crăciun”, „A venit toamna” … Mai multe CD-uri, atât pentru copii, cât și pentru maturi.

 Claudia Partole, menționează: „Cântecele Dariei Radu te fac să revii cu gândul, dar și cu inima, la jocurile de cândva: zburdalnice și inofensive, ca un surâs al dulcei copilării”.

 Dacă o întrebi când a început să cânte o să răspundă promt: „chiar în clipa când m-am născut, iar prima melodie a fost „oa, oa”.

Întrebată ce, s-au cine o inspiră sa facă muzică, compozitoarea răspunde cu aceeași promtitudine: „Versul este inspirația mea. El dictează caracterul, tempoul, dinamica melodiei. Muzica mea începe de la poezie. Nu poți să lași fără melodie versrile lui Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Nicolae Dabija, Vasile Romanciuc, Iulian Filip, Ianoș Țurcanu, etc.”

Muzica îi iese din suflet ca apa din izvor, potolind setea celor însetați de frumos, de gingășie, dragoste. Are o prezență scenică impunătoare și acolo unde apare dânsa înflorește buna dispoziție, sună clopoțeii de argint din suflețelele copiilor, cu care se înțelege de minune; știe să-i asculte, să le descopere și să le dezvolte talentul.

            Cântă în unison cu oamenii. Cântă în unison cu propria-i inimă, iar atunci când cântă în fața publicului o face cu întreaga ființa. Numai un artist adevărat dăruiește dragoste, transmite  și trezește emoții acelora care-l ascultă.

            După o scurtă prezentare, s-a așezat la pian și a început să cânte împteună cu copiii. Au interpretat mai multe creații pe care copiii le cunos. Astfel, au răsunat cântecele: „Buna dimineața”, versuri N. Roșioru, „Așa e toamna întotdeauna”, P. Cărare, „Vitamine”, C. Dragomir, „Ploița de stele”, L. Bolboceanu, „Copilărie”, „Patrie”, V. Romanciuc, „Mulțumim pentru pace” scrisă de G. Vieru, „Orașul Chișinău”, Șt. Melnic.

În semn de mare respect pentru Daria Radu micuții au pregătit un splendid program muzical-literar-artistic pe care l-au prezentat cu toată dăruirea. Poeziile: „Acasă”, „Limba noastră”, „Plaiul meu”, „Baștina”, „Zâna toamnă”, „Ploița și umbreluța”, etc. Împreună cu Svetlana Ohladciuc la pian, au interpretat câteva cântece din creația Dariei Radu: „Moldova”, „Vine toamna dinspre soare”, „Ploița”, „În Moldova-i toamnă” și „Te salut Chișinău”, creând o atmosferă feerică, plină de floricele muzicale și voci zglobii.

Poetul Grigore Vieru, care era un artist desăvârșit, poseda aptitudini muzicale și, auzea cu sufletul, spunea despre cântec și artist: „Cântecul este sufletul urgent al vieții omenești. Cântecul este posibilitatea și privilegiul artistului de a gândi auzit, cu voce tare în mijlocul oamenilor. El este o forță miraculoasă: îndulcește clipa omului trudit și potolește pe omul cel rău. Cântecul seamănă copiilor: el nu poate stăvili răul, dar îl poate amâna…”

            Doamna Daria Radu, având aptitudini muzicale native, adică auz muzical absolut, voce, simțul ritmului,  a venit pe acest pământ să compună muzică,  cu care să ne încânte pe toți, începând de la cei mai mici și până la cei de vârsta a treia.

            În această toamnă aurie Doamna Daria Radu a împlinit o frumoasă vârstă, un jubileu, 70 de ani de la naștere. În numele echipei Centrului Eminescu și a tuturor copiilor îi aducem sincere și calde  felicitări, îi urăm tot binele din lume, sănătate și inspirație. Să mai compună încă multă muzică frumoasă pentru copii și maturi.

            Întâlnirile cu copiii intotdeauna ne bucură, ne transpun în lumea minunată a copilăriei și ne dau o doză de elan, ei sunt argumentul forte că viața e frumoasă și merită s-o trăiești frumos.

Larisa Arseni, Maestru în artă, bibliotecar

Publicat în povești

Iulian Filip și Școala de întrebări

„Rucsacul de vacanță” continuă să acumuleze noi cunoștințe, noi poezii, noi întrebări, dar și răspunsuri și unde mai pui că acușica  trece vacanța și vine toamna, și cum toamna se numără bobocii vom fi întrebați și noi, ce-am adunat în rucsac pe parcursul verii. De aceea, noi cei de la Centrul Academic Internațional Eminescu, ca niște oameni harnici, împreună cu utilizatorii, partenerii și invitații noștri ne străduim să nu ne treacă nici o zi fără a citi s-au a cunoaște o carte, vorba poetului Iulian Filip „Cine duce-n mâini o carte e un om și jumătate”.

Pe lângă orele de lectură, care au loc în fiecare zi de luni, noi diversificăm activitățile, îmbogățindu-le și cu alte momente interesante și utile. Astăzi l-am avut ca oaspete pe Iulian Filip, poetul, dramaturgul, eseistul, prozatorul și mai nou, artistul plastic, care a marcat prin rime, personaje și culoare copilăria mai multor generații. Copilăria nu este o perioada din viață, este un anotimp care își înveșnicește rădăcinile în povești și poezii.

Scriitorul n-a venit cu mâna goală, dar ne-a  prezentat o carte nou nouță „Școala de întrebări”, apărută recent la Editura Prut, o carte care cuprinde 23 de poezii foarte sugestive, adresate în mare celor care merg în toamnă la școală, iată doar câteva titluri: „Bravii mergători spre carte”, „Prima zi de școală”, „Venirea la școala de întrebări”, „Adresele deștepte”, „Drumul la bibliotecă”, „Căile CĂRȚII”, „Devenirea cititorului”, „Partea mai miezoasă – cartea”, etc. De acestă dată partenerii noștri au fost micuții din grupele mari (4-5 anișori) de la Grădinița nr.40 ce poartă un frumos titlu: „Lumea copilăriei”, însoțiți de educatoarele, Stela Purici, Angela Purici-Timotin, Liuba Cocos, Pelaghia Hripco, Maria Lupașcu, conducătorul muzical Iurie Grigoriev și metodista Vera Diocher. Educatoarele i-au ajutat pe micuți să învețe mai multe poezii din creația poetului Iulian Filip, pe care l-au recitat cu multă dăruire și expresivitate. Poezia „Acasă” a fost recitată atât de frumos în cât autorul i-a adus cuvinte de laudă lui Nichita, spunând că și dumnealui îi place această poezie pentru că este despre casă, iar casa părintescă și cei dragi sunt cel mai sfânt lucru pe care îl are omul.    S-au mai recitat poeziile: ”Un cocoș hărnicuț”, „Schimbarea dinților”, „Lebăda din cer se lasă”, „Moș martin”, „Din neomul lui Păcală”, „Naiul lui nenea Noe”, „Floarea-Soarelui cea dulce”, „Ștrengarii și boabele de grâu”, „Cântecul lui Făt-Frumos”, „Albina și florile”, „Alintații”, „Ce visează Dumitraș”, „Cercei Rubinii” și multe altele.

Copiii acompaniați de conducătorul muzical au interpretat și câteva cântece a unor compozitori autohtoni: „Pentru pace”, „Zece degețele”, „Petrecerea broscuțelor”, „Ursuleții s-au trezit”. Domnul Iulian Filip a rămas uimit, dar și foarte satisfăcut de vocile lor cristaline și sonore, menționând muzicalitatea copiilor, dar și munca muzicianului care lucrează cu ei.

Autorul le-a explicat cum trebuie corect să reciți o poezie și le-a demonstrat recitând căteva: „Plăcințele cu mărar”, „Rochița leneșă”, „Schimbarea dinților”, „Doi dinți și două întrebări”, „Au vrut melcii să se bată” și altele, provocându-i pe copii la întrebări. Dumitraș a întrebat autorul, de ce rochița era leneșă, autorul s-a adresat copiilor pentru un răspuns, până la urmă au înțeles că de fapt nu rochița, dar fetița era leneșă, deoarece nu-și spăla rochița. Când au fost întrebați de ce nepoțica râdea când i-a căzut un dinte, i-ar bunicuța plângea, când și ei i-a căzut un dinte, copiii au dat multe răspunsuri până l-au găsit pe cel corect. Apoi au discutat despre calitățile personajelor din poezia ”Plăcințele cu mărar” a morarului, mușchetarului și a tâlharului. Copiii s-au descurcat, au adresat întrebări și au răspuns la ele, astfel s-a creat impresia că am fost la o adevărată școală de întrebărilor. A fost o întâlnire pe potriva așteptărilor, micuții au înțeles cât este de important să înveți să citești, lucru care îți deschide noi orizonturi spre cunoaștere. Satisfacția și mușlțumirea au fost reciproce, copiii i-au mulțumit scriitorului prin aplauze… Domnul Iulian Filip le-a mulțumit copiilor, educatorilor și colaboratorilor Centrului Eminescu pentru promovarea cărților și educarea generației în creștere

Larisa Arseni, Maestru în artă, bibliotecar.

 

Publicat în povești

Rucsacul de vacanță

Centrul Academic Internațional Eminescu a dat start programului propus de Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu, cu genericul „Cu rucsacul de vacanță – crești deștept și mare-n viață”. Primele floricele vesele și zglobii pentru rucsac ne-au venit de la  preșcolarii din grupele pregătitoare „Buburuza” și „Ghioceii” de la Grădița nr. 40, însoțiți de educatoarele Cristina Gherman, Ana Lungu, metodista Vera Diocher și conducătorul muzical Iurie Grigoriev. Acești minunați copii, plini de incuri, dornici de peripeții și aventurii ne-au prezentat un program artistic de toată splendoarea: recital de poezie despre carte: „Copile… Cartea înseamnă lumină. / Ea, de sfaturi este plină!”, despre limba maternă, despre grădiniță, educatori, părinți, bunici… Au interpretat mai multe cântece: „Cine are carte, are parte”; „Grădinița mea”; „Dacă părinții ar fi copii”; „Adio grădiniță”; „La revedere grdiniță”; iar la finalul programului ne-au invitat la un frumos și grațios vals. Această evoluare a creat o atmosferă de sărbătoare în Templul tainelor și a călătoriilor pe drumul necunoscut al cărților. S-au făcut poze, au răsunat aplauze și cuvinte de mulțumire.

Larisa Arseni, Maestru în artă, colaboratoare la

Centrul Academic Internațional Eminescu.