Publicat în CENTRUL ACADEMIC INTENAȚIONAL EMINESCU

21 februarie – Ziua Internațională a Limbii Materne

ziua limbii materne

bd. Dacia, nr. 20

Anunțuri
Publicat în povești

„Copilăria e taina dezvoltării viitorului” (3) Gr. Vieru

 Copilăria. O imensă nevoie de mirare.  (V. Hugo)

Grigore Vieru seamănă, în istoria noastră literară, cu el însuși. Este unic, irepetabil, purtând pecetea suferinței, a dragostei pentru aproapele și a bucuriei de viață, pe care a trăit-o cu un preaplin sufletesc și cu o candoare de prim venit în lume ieșite din comun. (…) Grigore Vieru a creat o carte de învățătură.

            A fost o Ființă întru Poezie. Între el și poezie se poate pune un semn de identitate absolut. Cu o înfățișare isusiacă, fragil, întruchipând Copilul și Poetul, Copilul-Poet, a purtat o aură de sfințenie care ne aruncă raze de lumină și înseninare și după plecarea sa supărată dintre noi (din cauza murdăriilor și insinuărilor unor trădători și impostori). (Mihai Cimpoi, „Jurnalul Național”, ediție de colecție, luni , 16 februarie 2009).

            Grigore Vieru a scris numeroase poeme în care predomină tema mamei, natura, dragostea de țară, de neam și de graiul matern. Vieru a luptat pentru Eliberarea Națională a Basarabiei, textele sale având rol de deșteptare a conaționalilor.

            Activitățile planificate pentru luna februarie în majoritatea lor au fost consacrate omagierii poetului drag tuturor Grigore Vieru.

       Biblioteca Centrului Academic Eminescu, în colaborare cu Grădinița nr. 40, ghidați de  metodista Vera Diocher, educatoarele: Mariana Macari (gr. Nr. 1), „Păpădia”; Lucia Manolache- Negru (gr. nr. 8) „Margaretele”; Rodica Varta, (gr. nr.10, „Romanițele” Ala Lucinschi (gr. nr.12 „Toporașii”; Angela Purice-Timotin, Stela Purice, ajutorul de educator, Tatiana Vasilachi (gr. nr.14)  „Viorele”, conducătorii muzicali dna Svetlana Ohladciuc și Iurie Grigoriev, însoțiți de un grup de părinți au venit să-l comemoreze pe Grigore Vieru, cel care la 14 februarie ar fi împlinit 83 de  ani de la naștere.

            Este necesar și chiar obligatoriu să asociem acești preșcolari cu frumoasa și dulcea poezie a lui Grigore Vieru, care a iubit copiii necondiționat și le-a lăsat o frumoasă moștenire – poezia. De aceea a devenit deja o tradiție, să-l omagiem pe poet de ziua lui, chiar dacă nu mai este printre noi, astfel, înveșnicindu-i numele și poezia pentru generații inainte. Micuții, foarte entuziasmați învață poezii împreună cu părinții, educatorii și le aduc în dar poetului.

            Și de această dată au venit cu un frumos și amplu recital de cântece și poezii: „Tu iarbă, tot ai mamă?”, „Dimineața”, „În limba ta”, „Un prieten”, „Făptura mamei”, „Dorul și limba”, „Albinuța”, „Mă rog de tine ploaie”, „Mi-e dor de tine mamă”, „Puișorii„, „Limba noastră”, „Plai Natal”, „Soarele”, „Anotimpurile”, „Plaiul meu”, „Colind pentru Eminescu”, „Tricolorul”, „Legământ”, „Educatoarea”, „Congresul florilor”, „La revedere grădiniță”, etc. Cântece pe versurile lui Grigore Vieru, muzică M. Ungureanu, Daria Radu și Macovei, au fost interpretate cu multă simțire și emoție, vocile cristaline ale copiilor au inundat sala, făcând o frumoasă armonie între muzica și poezie. „Bună dimineața”, „Veșnic să trăiască”, „Mama pâine albă coace”, „Mama”, „Primăvara”, „Graiul mamei”, „Cântec despre alb” și „Pentru pace”

            Aceste evoluări ale copiilor au un aspect distractiv, educativ, și cognitiv. Astfel, de la o întâlnire la alta ei devin mai buni, mai degajați și mai deștepți.

Larisa Arseni, Maestru în artă, bibliotecar.

 

Publicat în povești

Copilăria e taina dezvoltării viitorului

 

  „Plec zilnic la câștig în minele de aur ale graiului meu” (Gr. Vieru).

În ultimii ani, luna februarie la Centrul Academic Internațional Eminescu este dedicată Mesianicului poet Grigore Vieru. Anul acesta nu este o excepție, ne-am planificat mai multe ore de lectură, cu același generic „Copilăria e taina dezvoltării  viitorului”. împletite cu recitaluri de poezie și cântec, aduse în dar cu multă dragoste de către copiii de la grădinițele cu care colaborăm. De această dată i-am găzduit pe cei din grupa pregătitoare de la Grădinița 91, diriguită de Tatiana Rotaru, directoare, educatoarele Leșan Mihaela și Lidia Golovatâi, însoțiți de un grup de părinți, care au venit să-i asculte și să-i admire pe acești frumoși copii.

 A fost odată ca-n povești, / A fost și o să fie / Poetul cetei îngerești / Cu dor de poezie. / Cern fulgi de nea… Și flori de măr, / Azi luminează cerul, / Noi colindăm cu leru-i ler / Pe Domn Grigore Vieru, / Cel care veșnic a rămas / În amintirea noastră / Și poeziei a dat glas, / Ca pasărea măiastră. / Dar astăzi încă n-a venit, / Pe undeva-ntârzie, / Oricum, va scrie, negreșit / Pe cer o poezie! / El își aruncă ochii vii, / Își întețește pașii / Și-i este tare dor, copii…

Astfel a început moderatoarea întâlnirea – intriga s-a produs și a început discuția despre poet. Câteva repere biografice: Pe valea Prutului, nu departe de Lipcani, la umbra a trei păduri străvechi odihnește un sătuc numit Pererâta. De acolo și-a luat zborul poetul Grigore Vieru, dăruind copiilor Moldovei poezii și cântece de o frumusețe rară. Fără poeziile dumnealui grădinița de copii n-ar fi fost grădiniță, școala școală, iar sărbătoarea n-ar fi sărbătoare.

Grigore Vieru a fost și este respirația Basarabiei, a fost și va rămâne un simbol al poeziei românilor de pretutindeni. El a înțeles cui se adresează și despre ce să scrie. A făcut abecedare, a scris cărți de poezii și cântece pentru copii, a știut cel mai bine jocul cuvintelor și le-a înșiruit atât de frumos, încât copiii le învață cu ușurință și le recită cu drag.

Am citit împreună câteva povestiri scurte scrise de Grigore Vieru: „Ceasul” despre un băiețel Ștefănucă, care a găsit un ceas, dar nu l-a dus la școală, după ce l-a defectat, l-a aruncat sub nuc în iarbă. O fetiță a văzut totul și i-a povestit învățătorului, dar n-a luat ceasul, spunând că ei nu-i trbuie lucruri straine. Copiii au înțeles mesajul povestirii și au concluzionat, nu este bine să luăm lucruri străine, să le defectăm și apoi să le aruncăm, ascunzându-ne faptele comise. O altă povestire „Cele mai frumoase flori”, despre Mitru, băiatul care s-a adresat albinei s-l ajute în căutarea celor mai frumoase flori. După ce albina l-a purtat prin câmpie Mitru a cules un buchet mare de flori și i l-a dăruit mamei.

Copiii au recitat mai multe poezii: dedicate limbii române, mamei, pâinei, primăverii, prieteniei, etc. Versurile poetului sunt atât de melodioase încât se cântă cu ușurință. Preșcolarii au interpretat cu multă emoție cântecele: „Melancolie”, „Seară, seară albastră”, „Primăvara”… După aceasta au recitat și câteva poezii din creația lui Mihai Eminescu.

„Un scriitor este o avere a unui popor, scrierile sale sunt o viziune, un gând, o reflectare a ceea ce suntem, ce simțim și ce ne înconjoară. Mihai Eminescu și Grigore Vieru vor rămâne veșnic vii în versurile așternute cu măiestrie”, a menționat educatoarea Mihaela Leșan. Pentru întâlnirea de astăzi micuții au confecționat niște cărțulii cu poeziile lui Grigore Vieru și Mihai Eminescu, pe care le-au prezentat cu multă responsabilitate. Acești copii sunt sufletul și speranța neamului, să-i învățăm tot ce știm și chiar mai mult, să le dăruim toată dragostea, contribuind la formarea lor.pentru viață. Greu, dar frumos.

Larisa Arseni, Maestru în artă, bibliotecar

IMG_3893

Publicat în Omagiu poetului Grigore Vieru, povești

„Copilăria e taina dezvoltării viitorului” (Grigore Vieru)

„Deși pământul se învârte mereu, m-am născut acasă” (Grigore Vieru)

La 14 februarie este celebrată ziua de naștere a marelui poet Grigore Vieru. Poetul neamului, care a știut cel mai bine să așeze alături cuvintele cele mai scumpe și apropiate unui neam: Grai, Mamă, Patrie, Iubire, Istorie, Femee, Copil. Anul acesta ar fi împlinit 83 de ani. Avea un suflet mare, cald și frumos, în care încăpea un neam întreg. Era popular, îl cunoșteau toți, îl salutau pe stradă mai ales copiii pentru care a scis multe poezii. Versul lui e ca o apă vie, întrupătore de aceea ne adună și ne îndeamnă an de an să-l omagiem, să-i citim și să-I recitim versurile.

            În cadrul serviciului „Dialogăm și ne cunoaștem” la Centrul Academic Internațional Eminescu am inițiat un ciclu de activități pentru preșcolari cu genericul: „Copilăria e taina dezvoltării viitorului” (o spusă de-a poetului). Pentru a ne aminti, a vorbi despre Grigore Vieru, a-I citi și a-i recita versurile, am invitat vechii noștri prieteni, micuții de la Grădinița 106, însoțiți de educatoarea lor dragă Larisa Oancea, ajutorul de educator, Aurelia Arnaut și dna Natalia Banariuc, o mămică, care investește foarte mult timp și energie în dezvoltarea și educația copilului său.

Grigore Vieru intradevăr își punea speranța   într-o societate nouă, primenită, în generația tânără, care va face schimbarea cea mare, pentru care a ars și s-a stins Marele Poet al neamului.

Am făcut o incursiune în biografia poetului, axându-ne în special pe copilăria lui, dar și poezia pentru copii. Le-am prezentat expoziția de carte amenajată. „Grigore Vieru – Poetul copilăriei și al iubirii” și câteva cărți cu scurte povestioare: „Cele mai frumoase flori”, „Iarna”, „Ceasul”, „Toporul cu coada de păun”, „Câți ani ai”, le-am citit această ultimă povestire, din care copiii au aflat cum îți poți păstra anii și cum poți să-i împrăștii.

Ghidați de maturi și foarte responsabil au pregătit un recital frumos din poezia scriitorului pentru copii Grigore Vieru, pe care le-au recitat cu multă emoție și expresivitate, poeziile: „Mama”, „Frumoasă-i limba nostră, „Mi-e dor de tine mama”, „Iarna”, „Puișorii”, „Furnica”, „Puiul”, „Tu iarbă, tot ai mama?”, „Făptura mamei”, „Iese tata la balcon”, „Două mere”, „Numărătoarea”, „Ploaia și curcubeul”, „Primăvara”, „La școala epurașilor”, „Prietenul„, „Educatoarea”, „Pentru pace”.

Când ne uităm la copiii care îi recită poeziile, vedem cum acești micuți o simt, o respră – parcă este scrisă de ei, iar când o cântă – parcă chiar e cântecul lui de suflet. Ne regăsim cu toții în poezia și cântecul lui Grigore Vieru!

La sfârșitul acestei sensibilizante întâlniri copiii sunt determinați să se înscrie la bibliotecă pentru a putea împrumuta cărți. Cum s-a exprimat un copil: „Eu vreau să citesc cu ochii mei”, îmbucurător acest fapt. Desigur i-am înregistrat le-am făcut poze și le-am înmânat cardurile, pentru ei a fost un moment solemn. Ne bucurăm pentru acești copii ne bucurăm și pentru faptul că munca noastră dă roade.

Larisa Arseni, Maestru în artă, bibliotecar.